
Grecia anticã (469-399 î.Hr.),
Socrate a fost foarte apreciat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, un cunoscut al marelui filosof a alergat spre el agitat şi i-a spus: “Socrate, ştii ce-am auzit despre unul dintre studenţii tãi?”
“Stai o clipã”, a replicat Socrate. “Înainte sã-mi spui aş vrea sã treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei”.
“Testul celor Trei?”
“Exact”, a continuat Socrate. “Înainte sã-mi spui ceva despre studentul meu, hai sã stãm puţin şi sã testãm ce ai de gând sã spui. Primul test este Adevãrul. Eşti absolut sigur cã ceea ce vrei sã-mi spui este adevãrat?”
“Nu”, a rãspunsul omul, “de fapt de-abia am auzit despre acest lucru”.Bine”, a spus Socrate. “Deci nu ştii concret dacã este adevãrat sau nu. Acum sã încercãm al doilea test, testul Binelui. Este, ceea ce eşti pe cale sã-mi spui despre studentul meu, ceva bun?”
“Nu, dimpotrivã…”
“Deci”, a continuat Socrate, “vrei sã-mi spui ceva rãu despre el, chiar dacã nu eşti absolut sigur cã este adevãrat?”
Omul ridicã din umeri, un pic jenat.
Socrate a continuat. “Ai putea totuşi sã-mi spui acel lucru pentru cã existã un al treilea test – filtrul Utilitãţii. Îmi este de vreun folos ceea ce vrei sã-mi spui despre studentul meu?”
“Nu, nu chiar”.
“Ei bine”, a concluzionat Socrate, “dacã ceea ce vrei sã-mi spui nu este nici adevãrat, nici bun şi nici mãcar util, de ce sã mi-l mai spui?”
“Stai o clipã”, a replicat Socrate. “Înainte sã-mi spui aş vrea sã treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei”.
“Testul celor Trei?”
“Exact”, a continuat Socrate. “Înainte sã-mi spui ceva despre studentul meu, hai sã stãm puţin şi sã testãm ce ai de gând sã spui. Primul test este Adevãrul. Eşti absolut sigur cã ceea ce vrei sã-mi spui este adevãrat?”
“Nu”, a rãspunsul omul, “de fapt de-abia am auzit despre acest lucru”.Bine”, a spus Socrate. “Deci nu ştii concret dacã este adevãrat sau nu. Acum sã încercãm al doilea test, testul Binelui. Este, ceea ce eşti pe cale sã-mi spui despre studentul meu, ceva bun?”
“Nu, dimpotrivã…”
“Deci”, a continuat Socrate, “vrei sã-mi spui ceva rãu despre el, chiar dacã nu eşti absolut sigur cã este adevãrat?”
Omul ridicã din umeri, un pic jenat.
Socrate a continuat. “Ai putea totuşi sã-mi spui acel lucru pentru cã existã un al treilea test – filtrul Utilitãţii. Îmi este de vreun folos ceea ce vrei sã-mi spui despre studentul meu?”
“Nu, nu chiar”.
“Ei bine”, a concluzionat Socrate, “dacã ceea ce vrei sã-mi spui nu este nici adevãrat, nici bun şi nici mãcar util, de ce sã mi-l mai spui?”
Autor Slabu Mihaela
