Cum a început povestea voastră cu Bergman?
Povestea noastră cu Bergman a început înainte să existe orice idee de franciză. A început pur și simplu din postura de părinți.
Odată cu venirea pe lume a fiicei noastre, am început să privim educația altfel și să căutăm pentru ea un mediu diferit de ceea ce trăisem noi. Așa am ajuns la Bergman Timișoara.
Am cunoscut mai întâi Bergman prin experiența propriului nostru copil și abia apoi am început să înțelegem filosofia care stă în spatele lucrurilor pe care le vedeam zi de zi. Ne-am regăsit foarte mult în această abordare și, în timp, Bergman a devenit pentru noi mai mult decât grădinița fetei noastre.
Cum a apărut ideea de a aduce Bergman la Reșița?
Ideea a pornit de la soțul meu, Raul, într-o perioadă în care ne gândeam tot mai serios la întoarcerea acasă, la Reșița.
Eu am fost, recunosc, mai greu de convins. Mă întrebam dacă într-un oraș mai mic există suficientă deschidere pentru un astfel de concept. Până când mi-am dat seama că poate întrebarea corectă era alta: dacă noi am căutat acest tip de educație pentru copilul nostru, de ce nu ar exista și alți părinți din Reșița care își doresc același lucru?
De aici a început, de fapt, drumul nostru către franciză.
De ce franciză și nu un proiect educațional propriu?
Tocmai pentru că nu ne-am dorit să inventăm noi un model de educație.
Nu venim din sistemul de învățământ și cred că este important să spunem asta cu sinceritate. Noi am cunoscut Bergman ca părinți, am avut încredere în ceea ce am văzut și am ales să devenim partenerii locali ai unui concept construit și dezvoltat de oameni care au experiență în educație.
Pentru mine, acesta este și unul dintre cele mai importante lucruri legate de acest proiect: Bergman Reșița nu este „grădinița noastră” căreia i-am pus un nume cunoscut, ci o parte dintr-un concept educațional în care noi am crezut suficient de mult încât să ne dorim să îl aducem acasă.
De ce Reșița?
Pentru că este acasă și pentru că avem încredere în direcția în care poate crește acest oraș.
Cred că dezvoltarea unui oraș înseamnă și diversitate: să existe mai multe opțiuni pentru familii, inclusiv în educație. Nu ne dorim să spunem că există o singură variantă corectă pentru fiecare copil, ci să aducem în Reșița încă o posibilitate.
Pentru noi, drumul către Bergman Reșița a pornit, așadar, dintr-o experiență foarte personală: mai întâi am cunoscut acest sistem ca părinți, apoi am ales să îl aducem acasă.
Dar pentru a înțelege ce este, de fapt, Bergman, povestea trebuie dusă mai departe către omul care a construit acest concept și către experiența din care s-a născut el.
Adina Horga este fondatoarea Bergman, iar povestea ei în educație începe cu mult înainte ca numele Bergman să existe.
Cine este Adina Horga, înainte de Bergman?
Sunt educator de formație, nu doar din pasiune. Am terminat Liceul Pedagogic din Arad, apoi Facultatea de Litere, secția română-engleză, în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Sunt, în același timp, educatoare, învățătoare și profesoară de limba română.
Educația nu a fost niciodată un domeniu în care am „ajuns” din întâmplare, ci meseria pentru care m-am pregătit conștient, dar și inconștient, încă din copilăria timpurie, când camera mea devenea mereu sală de clasă, iar eu intram în rolul de educator sau învățător.
La 23 de ani am deschis prima mea grădiniță privată, în Arad. Eram antreprenor în educație încă din 2010, cu mult înainte ca numele Bergman să existe. Un an mai târziu s-a născut și primul meu copil, iar acolo, cred eu, misiunea mea profesională și cea de mamă au început să se suprapună.
Cum a apărut, de fapt, ideea educației în natură?
Nu a fost o strategie de business, ci o observație.
Între 2010 și 2016, în grădinița din Arad, am introdus ieșiri săptămânale cu copiii în natură – în pădure, pe câmpie sau în alte medii potrivite pentru preșcolari. Am privit, an de an, cum răspund copiii la acest tip de mediu.
Am văzut direct, nu doar din cărți, cât de diferit se comportă un copil lăsat liber într-o pădure față de un copil așezat într-o sală de clasă: o concentrare mai bună, conflicte rezolvate altfel și un tip de încredere în propriile forțe pe care nu îl vedeam în aceeași măsură în spațiile închise.
Abia după ce am observat asta cu ochii mei, ani la rând, am început să studiez sistematic conceptele de outdoor learning, forest kindergarten și Reggio Emilia și am înțeles că ceea ce testam eu intuitiv în Arad avea deja tradiție în alte țări, precum Danemarca, țările nordice, Anglia, Germania sau Japonia.
Cum a apărut Bergman, ca brand?
În 2016, am decis să deschid la București prima grădiniță în pădure sub numele Bergman Nature Kindergarten.
Îmi amintesc perioada aceea ca pe una plină de emoții contradictorii, cu frică și entuziasm în aceeași măsură. Dar era momentul în care am simțit că ceea ce testasem în Arad trebuia să devină ceva mai mare decât o singură grădiniță.
Bergman este, de fapt, un sistem educațional hibrid, o formă de educație alternativă pentru preșcolari, gândită special pentru realitatea românească. Ne inspirăm din pedagogia Reggio Emilia și din outdoor learning, așa cum se practică în grădinițele de tip forest kindergarten din țările nordice, dar am adaptat totul la nevoile copiilor și ale familiilor din țara noastră.
Care sunt principiile și valorile care stau la baza sistemului Bergman?
Totul pornește de la dezvoltarea holistică a copilului: dezvoltarea mentală, fizică și emoțională, în același timp, nu una în detrimentul celeilalte.
Învățarea prin descoperire. Nu dăm copilului răspunsul, îl lăsăm să îl caute, pentru că așa își cultivă spiritul de explorator.
Responsabilitatea mică pentru curajul mare. Un copil căruia i se încredințează o sarcină pe măsura lui – să aibă grijă de o plantă, să conducă un joc sau să decidă traseul unei plimbări – capătă, în timp, curajul de a-și asuma lucruri mult mai importante.
Natura ca partener educațional, nu ca decor. De aceea, un mediu natural aflat în apropiere, fie pădure, plajă, deal sau câmpie, este prima condiție pentru a putea desfășura activitățile educaționale.
Comunitatea, nu clasa. Copiii sunt organizați în grupuri mici, de paisprezece, coordonate de doi educatori, cu un echilibru de gen urmărit conștient, pentru că am observat că așa se construiesc relații mai sănătoase între ei.
Parteneriatul real cu părinții. Suntem un furnizor de servicii educaționale, dar funcționăm, în primul rând, ca o comunitate. Le cerem părinților încredere în pedagogia noastră, dar le oferim, în schimb, transparență și implicare constantă, inclusiv prin proiecte lunare legate de comunitate și de natură.
Respectul pentru ritmul copilului. De aceea am construit un ciclu de învățare de cinci ani, nu de trei, cum este abordarea tradițională, iar integrarea în comunitatea Bergman se poate face oricând între un an și zece luni și șapte ani.
Care sunt beneficiile reale pe care le-ați observat, an după an?
Cel mai vizibil beneficiu este felul în care copiii Bergman gestionează frustrarea și eșecul.
Un copil care s-a cățărat într-un copac a simțit satisfacția reușitei, dar și frica sau frustrarea atunci când nu i-a ieșit din prima. Acesta învață treptat să își regleze singur aceste emoții. Nu intervenim imediat, ci suntem alături de el, pregătiți să îl sprijinim exact în momentul potrivit.
Am observat, de asemenea, o capacitate mai bună de concentrare, o provocare reală în sistemul de educație din zilele noastre. Am reușit să îmbunătățim atenția concentrată prin contactul constant cu natura, dar și prin metode alternative precum The Mantle of the Expert, care dezvoltă atât abilități cognitive, cât și sociale, prin joc de rol și responsabilitate asumată. Copiii devin mai buni la colaborare, la negociere și la exprimarea propriilor idei în fața grupului.
Un alt beneficiu, poate mai puțin vizibil, dar esențial, este pregătirea socio-emoțională pentru tranziția către școala primară. Am văzut, an după an, că un copil care vine dintr-un sistem în care componenta de dezvoltare socio-emoțională este foarte bine implementată se adaptează mai ușor unui mediu nou, pentru că are deja instrumentele interioare: reziliență, autonomie și capacitate de relaționare.
Și, nu în ultimul rând, copiii Bergman rămân, ani mai târziu, curioși. Rămân exploratori. Iar asta, cred eu, este cel mai valoros lucru pe care îl putem lăsa ca moștenire educațională: bucuria autentică de a pune întrebări și de a căuta singuri răspunsul.
Cum a ajuns Bergman să fie astăzi în patru orașe?
Am francizat conceptul pentru prima dată în 2018, la Sibiel. În 2019, grădinița mea din Arad, cea deschisă în 2010, cu care a pornit, de fapt, toată povestea, a devenit oficial franciză Bergman, iar tot atunci am vândut și franciza în Dumbrăvița, Timișoara.
Reșița este a patra franciză Bergman, dar are o particularitate care o face specială. Este primul oraș în care conceptul Bergman se extinde nu doar la grădiniță, ci și la afterschool.
Este un pas important pentru sistem, pentru că înseamnă continuitate. Copiii nu mai trebuie să părăsească filosofia Bergman odată cu intrarea la școală.
Iar un alt aspect important pentru mine este faptul că acest concept creat pentru contactul cu natura ajunge în Reșița chiar în mijlocul unei păduri. Locația Bergman Reșița mi-a furat inima din prima clipă în care am pășit în pădurea care avea să devină, în scurt timp, curtea grădiniței.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră deschiderea de la Reșița?
Mă bucură enorm faptul că Bergman Reșița a luat naștere din experiența directă a unui părinte. Ariana a văzut ce înseamnă acest sistem pentru propriul copil și a ales să îl aducă acasă pentru copiii din Reșița.
Cred cu tărie că așa se construiește ceva care rezistă în timp. Acest tip de afacere nu se raportează la un simplu calcul de piață, ci la o convingere reală, trăită prin experiență directă.
Iar faptul că Reșița primește, odată cu grădinița, și primul afterschool Bergman înseamnă că mai mulți copii vor putea crește, mai mulți ani la rând, în acest sistem, cu tot ce înseamnă el: contact cu natura, libertatea de a explora, respect pentru ritmul fiecăruia și încrederea că un copil ascultat cu adevărat la cinci ani va ști să se asculte pe sine la treizeci.
Gradinita Bergman Unu
Adresa: str. Elena Caragiani, nr.21C, sector 1, București
Contact: Laura Zainea, 0743918743, inscriere@gradinitabergman.ro
Gradinita Bergman Doi
Adresa: str. Mușetești, nr.23,sector1, București
Contact: Laura Zainea, 0743918743, inscriere@gradinitabergman.ro
Gradinita Bergman Timișoara
Adresă: str.Nicolae Bălcescu, nr.79, Dumbrăvița, Timiș
Contact: Olga Glitia, 0744290256, timisoara@gradinitabergman.ro
Gradinita Bergman Arad
Adresa: str. Moților 2, Calea Romanilor, Arad
Contact: Laura Ulițe și Roxana Anghel, 0747621326, contact.arad@gradinitabergman.ro
Grădiniță și afterschool Bergman Reșița
Adresa: Dealul Lupacului, DJ581, Reșița, Caraș-Severin
Contact: Ionescu Ariana, 0799527262, resita@gradinitabergman.ro
Site: https://gradinitabergman.ro
Articolul a fost redactat de Ionescu Ariana -manager Bergman Resita și Adina Horga – fondatoare franciza Bergman.









