Stăm de vorbă cu TRANDAFIR CEZARINA LOREDANA, de la Școala Gimnazială ”Profesor General Gheorghe Gheorghiu”, din Gologanu, Județul Vrancea, profesor de limba și liteatura română – limba și literatura franceză
„Profesorii buni educă pentru o profesie, profesorii excelenți educă pentru viață” (Augusto Cury)
Înainte de a fi profesor, fiecare dintre noi este în primul rând un om cu suflet frumos. Povestiți despre dumneavoastră.
Voi începe să mă prezint începând cu numele meu, având în vedere că numele ne caracterizează direct. Mă numesc Cezarina Loredana Trandafir. Am aflat povestea numelui meu de la un profesor pe care l-am avut în facultate și care preda stilistică. La un examen, după ce m-am prezentat, s-a uitat la mine și mi-a spus: ”Dar ce nume interesant aveți… CEZARINA LOREDANA!” Atunci am aflat că Cezarina vine de la Kaiser , din germană și înseamnă împărat și Loredana este interesant asociat cu Cezarina deoarece împărații purtau lauri pe cap, în latină laurus sau laurea. Profesorul mi-a spus atunci că sunt un împărat încoronat prin nume. Îmi place să cred că am o coroană alcătuită din valorile mele: iubire, credință și responsabilitate. Numele de familie – Trandafir este predestinat și mă duce cu gândul la domnul Trandafir, învățătorul blând, delicat și foarte atașat de copii, cărora, pe lângă învățătura de carte, dorea să le insufle și o bogată învățătură sufletească, adică să le insufle dragostea pentru muncă, pentru cinste, dreptate, adevăr și frumos.
Un elev pregătit pentru un viitor imprevizibil este un obiectiv care are la bază un fundament important: un profesor dedicat, pasionat de ceea ce face. Este necesar ca profesorul să îndeplinească o multitudine de roluri în același timp și să asigure un echilibru între acestea. Profesorul este un model, iar ca model, tot ce face cadrul didactic se răsfrânge în ochii elevului, elevul preia (uneori fără să știe și de multe ori fără să vrea) conduita și valorile profesorilor lui. Dascălul își pune amprenta pe formarea colectivului de elevi.
Pornind de la citatul pe care l-am ales ca motto pot afirma că profesorul este acea persoană care are misiunea de a pregăti elevul pentru viață, are un rol decisiv în formarea personalității elevilor. Elevul este ca un burete care absoarbe informație, dar mai presus de toate își însușește valori sau le descoperă cu ajutorul unui profesor. Elevii simt lucruri, este necesar să fie stimulați să-și exprime gândurile, ideile.
Cum de ați ajuns să îmbrățișați această profesie?
Drumul meu spre zona educației a început din copilărie, când interpretam rolul unui profesor, îmi imaginam că predau, scriam pe caiete, cream ștampile, carnete de note. Am știut că voi deveni profesor și așa a fost. Inițial mi-am dorit să fiu învățătoare, însă în anul în care am intrat eu la Liceul Pedagogic nu s-a înființat clasă de învățători-educatori, ci doar de filologie și astfel am intrat la Filologie-Franceză. Am absolvit Liceul Pedagogic din Focșani și am urmat Facultatea de Litere din Iași, specializarea Română- Franceză. Am avut modele de profesori pe care i-am admirat, le-am admirat interacțiunea cu elevii, bucuria de a se afla la catedră și asta m-a convins că sunt omul potrivit la locul potrivit. Sunt recunoscătoare pentru că pasiunea mi-a devenit profesie, fac ceea ce iubesc și iubesc ceea ce fac.
Ne puteți povesti un moment, sau mai multe , din viața profesională sau personală în care v-ați simțit într-adevăr împlinită?
Și în viața personală, dar și în cea profesională mă simt împlinită atunci când copiii mei se pot descurca fără mine, când mă bucur de reușitele lor împreună cu ei. De-a lungul timpului am constatat că noi avem nevoie să fim văzuți, este de ajuns ca o singură persoană să te vadă pentru a fi cineva, așa că am hotărât să fiu eu acea persoană pentru elevii mei. Mă bucur când primesc mesaje de la foști elevi, când vin să mă viziteze, când aflu că sunt bine.
Pe lângă activitatea didactică, mai sunteți implicată și în alte activități de voluntariat. Ne puteți povesti câte ceva despre acestea?
Consider că sensul vieții este să-ți găsești DARUL, însă la fel de important este să dăruiești din ceea ce și tu ai primit. Încă din perioada studenției am dăruit din ceea ce am primit, am participat la activități de voluntariat, ajutând alți copii să înțeleagă limba franceză îndrumându-i la teme, iar în prezent ajut voluntar elevii de clasa a VIII-a să dezlege tainele limbii și literaturii române pentru că după verbul a iubi, a ajuta este cel mai frumos verb din lume.
Ce vă place să faceți în timpul liber?
În timpul liber iubesc să fac plimbări în natură sau să citesc. Într-o zi obișnuită, când nu sunt la catedră, îmi petrec timpul liber în parc cu băieții mei. Ieșim la plimbare și învățăm de la natură lecții valoroase. Am învățat că oamenii știu să fluiere de la vânt, dacă au fost atenți, că păsările știu foarte bine care sunt plantele cu proprietăți curative fără să fi citit în vreo carte.
Într-o lume în care informația este la un click distanță, care (mai) este rolul școlii?
Rolul școlii este de a crea legături, de a insufla valori. Interacțiunea cu elevul este o perspectivă deloc de neglijat. Atât în clasă, cât și în afara ei, este necesar ca profesorul să păstreze și să dezvolte legături cu elevii săi, ceea ce va conduce, într-un final , la faptul că elevii își vor da toată silința la școală. Fiecare copil are nevoie să știe că pentru profesor el reprezintă ceva, că profesorul nu vine doar să își facă profesia la orele de curs, ci îl tratează pe el, elevul, cu afecțiune și implicare personală. O astfel de atitudine față de elevi este unul dintre principalele ingrediente pentru un învățământ de succes. Pentru ca un profesor să poată promova entuziasmul și motivația pentru învățare trebuie ca el însuși să își manifeste această pasiune. Prin urmare, cadrul didactic trebuie să fie cineva care să promoveze entuziasmul și motivarea fiind el însuși entuziasmat și motivat. Cruickshank, Jerkins și Metcalf consideră că profesorul eficient „are grijă și este preocupat de binele elevilor săi, bine informat cu privire la materia pe care o predă, capabil să obțină succesul împreună cu alții…și la nivel general entuziasmat de munca pe care o face. Profesorii eficienți sunt capabili să-și ajute elevii să învețe.” Astfel, profesorii, pentru a fi modele în dezvoltarea personalității elevilor lor trebuie să aibă un nivel înalt de eficiență proprie, abilități bune de comunicare verbală și nonverbală și abilități puternice de leadership. Ca profesor, când primești mesaje ca cele pe care le voi atașa aici simți că îți îndeplinești misiunea cu succes și ți se confirmă faptul că „munca făcută cu pasiune aduce rezultate”(Vergiliu), și ești mulțumit că poți transmite mai departe valori în care crezi, valori care modelează personalități.
Ați avut sau aveți un model în viața reală? Dacă da, ce ați admirat la persoana respectivă?
Sigur că am avut, toți avem, fie că recunoaștem, fie că nu. Profesorii mei au fost un model pentru mine, de la fiecare am învățat câte ceva, și nu mă refer la cunoștințe, pentru că pe acelea le-am uitat.
De la doamna mea profesoară din gimnaziu am învățat blândețea, de la doamna de franceză eleganța, de la domnul de istorie din liceu am învățat că poți fi glumeț și serios în același timp, de la domnul profesor de stilistică din facultate am învățat ce înseamnă vocație. La fiecare profesor am admirat ceea ce a rezonat în acel moment cu mine.
Care este principala dumneavoastră trăsătură de caracter?
Sunt profesorul empatic și orientat către elevi. Sunt mai mult un susținător și un ghid decât un profesor. Pun pe primul loc starea de bine și fericirea elevilor mei și sunt pregătită să îmi adaptez stilul de predare pentru a se potrivi nevoilor acestora. Cred cu tărie că elevii învață cel mai bine atunci când se află într-un mediu care îi face să se simtă confortabil. Învățarea se realizează între inimi și minți. M-am bucurat când într-o zi a venit doamna director în cancelarie și a întrebat cine este raza de soare pentru că un elev a întrebat-o dacă raza de soare este în cancelarie. Eu eram, vorbisem despre metaforă și un băiețel m-a numit raza de soare și de atunci așa am rămas, ce impact au cuvintele… Îmi place să ofer căldură și lumină celor din jurul meu.
Mi-aș dori ca elevii mei să își aducă aminte de lecțiile care le vor fi utile în viață și de faptul că mi-a păsat de ei și că i-am văzut.
Dar una sau mai multe trăsături de caracter pe care ați dori să le îmbunătățiți?
Am primit multe lecții și încă mai am de învățat… Aș avea de transformat umbra mândriei și a vinovăției. Am câteodată tendința de a fi mândră și consider că ar fi necesar să fiu recunoscătoare. Să nu mă consider vinovată atunci când ar fi util să accept situația și să-mi recunosc vulnerabilitatea.
Care este deviza după care vă ghidați în viață?
Deviza după care mă ghidez în viață este reprezentată de cuvintele Maicii Tereza:
” Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti…
Iartă-i, oricum.
Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse…
Fii bun, oricum.
Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi…
Caută succesul, oricum.
Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela…
Fii cinstit şi sincer, oricum.
Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi…
Construieşte, oricum.
Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi…
Fii fericit, oricum.
Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine…
Fă bine, oricum.
Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns…
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu…
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.”