O bună educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stima şi respect, şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine
Samuel Smiles
Stăm de vorbă cu Răileanu Minodora, de la Școala Gimnazială ,,Cornel Regman’’din Daneș, județul Mureș, profesor învățământ primar și director.
Înainte de a fi profesor, fiecare dintre noi este în primul rând un om cu suflet frumos. Povestiți despre dumneavoastră.
M-am născut și am copilărit în Daneș, cel mai frumos sat din inima Transilvaniei. Am urmat cursurile școlii din localitate și am continuat cu Colegiul Pegagogic,,Gheorghe Șincai’’ din Blaj. Nu mi-am dorit să revin în Daneș, dar viața ne poartă unde vrea și după terminarea liceului am început activitatea de învățător la Școla Gimnazială Seleuș-Daneș. După primul an m-am transferat la Daneș și aici îmi desfășor activitatea de 26 de ani.
Ulterior am urmat cursurile Facultății de Psihologie, în 2011, apoi în 2018 Masteratul la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea ,,Dimitrie Cantemir’’ din Târgu Mureș specializarea,,Managementul calității în învățământ’’. Sunt profesor învățământ primar, iar din 2013 ocup funcția de director la Școala Gimnazială,,Cornel Regman’’Daneș.
Îmi place să spun că sunt o persoană calmă, echilibrată, gata oricând să ajute .Pe plan personal mă simt împlinită. Am o familie frumoasă, un soț care mă susține, un băiat și o fată. Cea mai mare mulțumire o ai atunci când realizezi că ,,ai făcut treabă bună’’ cu copiii tăi. Pot să spune că dacă ai reușit acasă o să reușești și la școală, fiecare elev este un pic și al tău.
Familia joacă un rol important în devenirea noastră. Faptul că sunteți ceea ce sunteți se datorează și familiei dumneavoastră, ce ați putea povesti în acest sens?
M-am îndreptat spre această profesie datorită mamei mele, ea m-a îndrumat și cred că a fost cel mai bun sfat pe care l-am primit de la ea. Este foarte greu la varsta de 14 ani să știi ce ți se potrivește. Acum cred că nu mai este doar o profesie este lucrul care mă definește și nu cred că puteam face altceva la fel de bine.
Care a fost cea mai mare provocare din cariera dumneavoastră și cum i-ați făcut față?
Cea mai mare provocare a fost să devin directorul școlii, este școala în care am învățat și eu și copiii mei, este o școală în care învață copiii din diverse medii sociale,o școală mare cu nevoi pe măsură.
Este important să ne gândim la binele copiilor,să le asigurăm un mediu plăcut, să putem acoperii nevoile lor pentru ca ei să se ocupe doar de învățare.
Avem cum proiecte și parteneriate cu asociații care ne ajută,care ne sprijină și ne susțin în activitatea pe care o desfășurăm. Ne-am împlinit un vis când alături de Asociația Bookland am reușit renovarea școlii. Cu sprijinul fundației ,,Nouă ne pasă’’desfășurăm programe tip afterschool, unde venim în sprijinul elevilor cu ajutor la teme și o masă caldă. Copiii proveniți din familii cu dificultăți socio-economice în care educația nu este o prioritate sunt sprijiniți de partenerii noștri ,asociațiile și ONG-urile din zonă pentru a putea continua învățarea. Pe perioada vacanțelor de vară am organizat sau am participat la tabere de vară unde elevii au continuat învățarea sub o altă formă.
Pe lângă activitatea didactică, mai sunteți implicată și în activități de voluntariat. Ne puteți povesti câte ceva despre acestea?
Încerc să îmi impart timpul și să ajut cât pot. Sunt voluntar la Asociația Perspective, o asociație locală unde oameni cu suflet mare se ocupă de nevoile copiilor. Copiii sunt elevi ai școlii noastre și au nevoie de noi și în afara școlii. O vorbă bună sau ajutor la teme sunt lucruri care pot ajuta mult.
Într-o lume în care informația este la un click distanță, care (mai) este rolul școlii?
Tehnologia a revoluționat modul în care trăim, iar domeniul educțional nu a fost ignorat. Este important să folosim tehnologia la clasă, dar nimic nu poate înlocui OMUL, interacțiunea umană are locul ei în dezvoltarea umană. Școala este locul în care copiii interacționează, se cunosc, se descoperă , își asumă comportamentele și acțiunile.
Ce vă determină să dăruiți altora din timpul dumneavoastră liber?
Atunci când dăruim ne simțim bine indiferent de ce dăruim. Unii dăruim din timpul nostru și la finalul zilei ne simțim bine că am putut face ceva pentru alții, că am făcut ceva util, ceva ce aduce bucurie în sufletele copiilor. Mereu spun că trebuie să ne gândim mai mult la cei de lângă noi.
Ne puteți povesti un moment, sau mai multe, din viața profesională sau personală în care v-ați simțit într-adevăr împlinită?
Mă simt împlinită în fiecare zi când intru în sala de clasă si sunt așteptată de elevii mei cu bucurie, când mă îmbrățișează la sfârșitul zilei sau când îmi spun că vor să mai rămână la școală.
Ce ați schimba, dacă ați putea, în sistemul de învățământ românesc?
Sunt multe de schimbat în sistemul de învățământ românesc, dar schimbarea trebuie să vină de la fiecare dintre noi. Pot spune că este nevoie de cadre didactice implicate, bine pregătite care să vină la scoală cu drag, cu dorința de a face ei schimbarea de care se vorbește mereu.
Care este deviza după care vă ghidați în viață?
Schimbarea trebuie să vină de la fiecare dintre noi.
