Radu Trifan

1 Considerați că studiile din timpul facultății v-au ajutat în domeniul în care activați?

Am obținut o licență în economie și asta mă ajută foarte mult în activitatea zilnică, pentru că trebuie să gestionez din punct de vedere economic, financiar și managerial o organizație aflată la început de drum. Însă consider că studiile superioare de orice fel, atunci când presupun însușirea gândirii critice, stăpânirea metodei științifice de analiză, sunt esențiale pentru orice student, chiar dacă viața ne poate duce în alte direcții față de domeniul în care ne-am pregătit.

2 Cum ați pornit Asociația Acasă în Banat?

Am dorit să înființăm o formă organizată de activitate în sprijinul comunității. Am vrut să ne implicăm, dar să o facem organizat. Un grup de prieteni poate realiza ceva sporadic, trecător, dar o asociație trebuie gândită astfel încât să găsească resurse, să producă rezultate palpabile care să-i inspire pe oameni. Din multe puncte de vedere, o asociație se aseamănă cu alte organizații, în sensul în care obține venituri, gestionează cheltuieli, salarii, contracte ș.a.m.d.

3 Ce calități trebuie să aibă un voluntar din comunitatea dumneavoastră?

Un voluntar care vine la noi la asociație pentru prima dată trebuie să fie înarmat cu multă bunăvoință și să fie pregătit să depună mult efort fizic și psihologic. Nu e necesar să aibă experiență într-un domeniu – în construcții, spre exemplu – pentru că foarte multe task-uri nu necesită o pregătire prealabilă sau pur și simplu pot fi învățate cu ușurință. Nu toți reușesc să facă față ritmului în care activăm, însă atunci când o fac, descoperă că au posibilitatea să obțină rezultate uimitoare de la ei înșiși.

4 De unde a pornit dragostea pentru conservarea zonelor vechi din Banat?

Această dragoste are mult de-a face cu activitatea profesională și anii în care am colindat în lung și în lat zona Banatului, din dorința de a cunoaște locuri, comunități, valori care se mai păstrează. În Banat există o diversitate uimitoare de zone, de peisaje, de comunități etnice și culturale diferite. Ar fi o tragedie să le pierdem.

5 De unde a pornit proiectul „Color the village”?

Proiectul a pornit din dorința de a păstra specificul arhitectural și peisagistic al satelor din Banat dar și de a ajuta comunitățile sătești să aibă mai multă încredere și să se mândrească cu ceea ce au frumos și prețios.

6 Ce criterii au contribuit la alegerea satelor în care se desfășoară proiectul?

Criteriile principale s-au referit la valoarea arhitecturală a patrimoniului sătesc și la impactul estimat pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunității locale și regionale. Apoi mai există și criterii obiective precum disponibilitatea locuitorilor (e necesar să identificăm 30 de beneficiari și în unele sate mici acest lucru este imposibil), disponibilitatea fondurilor, dorința de a interveni un an în județul Timiș, următorul în Caraș-Severin și tot așa.

7 Cum a pornit proiectul pentru renovarea morilor de apă din Banatul montan?

Proiectul a venit ca o continuare a primei ediții a Color the Village, care a avut loc în satul morilor de apă, Rudăria. Acest sat ne-a deschis ochii pentru că ne-am dat seama că în Banat avem un patrimoniu uriaș de mori de apă, dar nu numai, iar noi nu facem nimic să le salvăm și să le punem în valoare pentru turiști. Ne-am zis că nu putem să stăm cu mâinile în sân și ne-am apucat, mai întâi să le căutăm și să le inventariem, după care, să încercăm să le reparăm și să le facem cunoscute publicului.

8 Care a fost proiectul ce v-a adus împlinire?

Toate proiectele și toată activitatea îmi aduc împlinire. Satisfacțiile sunt foarte mari atunci când finalizăm cu succes un proiect. Probabil că ediția din acest an a Color the Village, în care a trebuit să coordonez peste 400 de voluntari a fost cea mai mare provocare și totodată mi-a adus ce-a mai mare satisfacție atunci când obiectivul a fost atins.

9 Ce proiecte vă propuneți să desfășurați în continuare?

Vom continua toate proiectele de până acum: cele sociale, de protejare a patrimoniului, de promovare a Banatului, a gastronomiei și istoriei lui. Mai avem mult de muncă în următorii ani în ceea ce privește revitalizarea spiritului comunitar la sate, prin acțiunile sociale. Vrem să continuăm în mod sistematic munca în domeniul morilor, vom organiza noi ediții a Color the Village ș.a.m.d.

10 Considerați că vechi înseamnă valoros?

Vechi nu înseamnă neapărat prin definiție și valoros, dar în ceea ce privește patrimoniul, arhitectura, tradițiile și obiceiurile, vechi înseamnă aproape întotdeauna valoros.

11 Ce v-a determinat să locuiți în Valeapai și să dați viață casei?

Familia noastră locuiește în Timișoara iar casa de la Valeapai este una de vacanță și odihnă. Ne-am decis să o restaurăm, să-i dăm viață, pentru că ne-am îndrăgostit de ea de la prima vedere și am vrut să punem în practică chiar noi lucrurile în care am crezut.

12 Cum ați ales materialele cu care să puneți în valoare casa?

Am folosit pe cât posibil materiale care se găsesc chiar la noi pe proprietate sau am reciclat materialele rezultate din demolări, cum ar fi grinzi ale unei case din sat care a fost demolată, cărămidă nearsă, țiglă.

13 Cum s-a adaptat familia la traiul autentic tradițional?

Nu este cazul pentru că noi trăim la Timișoara, într-un apartament, cu toate condițiile vieții moderne, însă atunci când mergem la Valeapai, ne adaptăm rapid la viața simplă de acolo, unde apa trebuie adusă de la fântână și casa se încălzește cu focul făcut în sobă. Ne place asta și atât noi cât și copii noștri învață să aprecieze mai mult lucrurile simple, autentice.

14 Cum pot tinerii să se implice în comunitate pentru a ajuta la dezvoltarea sa?

Tinerii pot să facă o mulțime de lucruri pentru comunitate care îi vor ajuta mai apoi în viață. Dacă fac voluntariat, la biserică, la școală sau la o asociație, au ocazia să învețe foarte multe lucruri despre oameni, dincolo de abilitățile practice. Tinerii au o mulțime de idei și energie cât cuprinde, ar trebui să le pună în aplicare pentru că nu au nimic de pierdut.