Mergi cu cana ta de cafea, în mână… și dintr-o dată cineva trece… te împinge (de cele mai multe se întâmplă asta fără intenție) și face cafeaua să se verse peste tot. Îi pătează pe toți pe care îi ai alături.
Te enervezi și începi să țipi:
– El e de vină, cel care m-a împins și ai o mică parte de dreptate.
Dar…..ai vărsat cafeaua pentru că asta aveai în cană.
Dacă aveai în cană parfum de bunătate, parfum de bunătate vărsai.
Orice ai în cană … este ceea ce va fi vărsat.
Deci… când viața te zguduie, (ceea ce sigur se va întâmpla), orice ai în tine… vei vărsa.
Poți trece prin viață pretinzând că, cana ta este plină de virtuți… dar când viața te împinge, vei vărsa ceea ce ai cu adevărat în tine.
În cele din urmă adevărul iese la iveală.
Așa că ar trebui să te întrebi pe tine însăți: ce este în cana mea?
Când viața devine dificilă…ce voi vărsa?
Bucurie, pace, smerenie, amărăciune, cuvinte dure, furie, răzbunare…?
Muncește pentru a-ți umple cana cu recunoștință, generozitate, iubire.
Cu ce este plină cana ta… vei da…
Umpleți-vă viața cu parfum de bunătate pentru ca, atunci când alții vor lovi în voi, să împrăștiați în jur parfum de bunătate.