Stăm de vorbă cu Miliana Marcu educatoare la Grădinița cu Program Prelungit ,,Castelul Fermecat ʺ din Craiova.
Are 45 de ani iar aproape jumatate din ei i-a dedicat ,,Doamnei Mili și Ursulețilorʺ.
Cum de ați ajuns să îmbrățișați această profesie?
Părinții mei mă vedeau asistentă medicală ,numai ca drumul meu era altul, acela al ,,lumii copiilorʺ și al copilăriei, cee ce m-a determinat să fac studii ȋn domeniul educaței preșcolare.Aici vreau sa-l amintesc pe domnul profesor Ion Popa de la Liceul Pedagogic din Craiova care a văzut ȋn mine un viitor cadru didactic și m-a ȋncurajat.
Vă mai amintiți anii de debut? Cum au fost aceștia?
Primii trei ani de ȋnvățământ au fost ȋn mediul rural unde mi-am ȋnceput cariera didactică și unde am ȋnceput să pun ȋn practica ceea ce ȋnvățasem.Primul an a fost cu ,,ȋncercăriʺ pentru domnișoara de 20 de ani care trebuia să facă naveta și să plece de acasă la oa 5.30. În prima săptămână și-a pierdut glasul ȋntr-o sală de clasă ȋnalta ,ȋncălzită cu sobă pe lemne, cu toaleta afară(cu totul altceva din ceea ce vazuse la grădinița unde făcuse practica pedagogică) ȋn care o așteptau 25 de copilași de grupa pregatitoare,care erau dați ,,domnișoarei că este calificatăʺ. Acum domnisoara trebuia să se descurce singură având ȋn grijă acești copilași.Şi așa a trecut un an ȋn care am avut și un cerc pedagogic , serbări ,ședințe,de completat documente școlare și contactul cu oameni care se bucurau unii de alții pentru că ,,timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdareʺ.
Care a fost cea mai mare provocare din cariera dumneavoastră și cum i-ați făcut față?
Fiecare etapă , fiecare generație vine cu provocarile ei ,de la obținerea titulaturii ȋn ȋnvățământ la luarea gradelor didactice până la activitățile desfășurate la grupă cu copiii ȋn fiecare zi. Copiii ne provoacă sa fim ,,actoriʺ jucând rolul de mamă, doamnă, prieteni de joacă.
Provocare a fost atunci cand am ȋnceput să mă implic in proiecte eTwinning,neștiind nimic despre acestea,doar din informațiile date de colega mea de grupă.A urmat ȋnscrierea pe platforma ESEP, intrarea ȋn grupul eTwinning Social Network și finalizarea a trei proiecte care au obținut QL.
Provocare a fost Atelierul de Vară Şotron,modul educațional desfășurat ȋn urma sesiunilor de formare susținute de OvidiuRO. Doisprezece zile petrecute ,alături de viitorii școlari după o structura și o hartă foarte bine concepute ,mi-au dat posibilitatea modului de lucru outdoor ieșind astfel din zona tradiționalului.
Provocare au fost sesiunile cu părinții de tipul ,,Şcoala părințilorʺ susținute ȋn urma absolvirii programului de dezvoltare profesională ,,Bune practici ȋn educația parentalăʺ implementat de Fundația World Vision România ȋn parteneriat cu Casa Corpului Didactic a Municipiului București și cu sprijinul Fundației OMV Petrom.Am avut ocazia să văd părinți care au avut ȋncredere să vină la aceste sesiuni și care să se implice ȋn relația părinte-copil-grădiniță prin ȋmpartășirea cu ceilalți a reușitelor sau nereușitelor ca părinte .
Provocarea timpului prezent este tehnologia, cu care generatia Alpha interacționează foarte rapid.Clar, progresul nu poate fi oprit dar prin noi adulții poate fi cernută informația care ajunge la copiii.
Fiecare zi este o provocare !
