Mihaela Jecherean

2. Vă mai amintiți anii de debut? Cum au fost aceștia? A coincis realitatea peste care ați dat la început cu imaginea pe care o aveați proiectată în minte?

Determinarea și pozitivismul meu mi-au definit viziunea asupra dezvoltării profesionale și personale. Nu a fost un drum ușor (am răzbit tuturor situațiilor), dar a coincis în mare măsură cu proiecția mea inițială. Avantajele mele au fost: hotărârea cu care am pornit pe acest drum, suportul soțului meu, experiența sportivă, curajul și încrederea în mine.

3. Care sunt principalele dificultăţi pe care le-aţi întâmpinat la începutul carierei? Acum, după atâţia ani, de ce neajunsuri vă mai loviţi?

Da, pot spune că a fost dificil să intru în sistem la acea vreme, fără susținere, relații sau „pile”. Este vorba de bine – cunoscutul centru pentru gimnastică feminină din Deva, un loc cu un colectiv ce avea deja o emblemă, un target ridicat și, totuși, am reușit să pătrund acolo pe propriile puteri. Nu s-au lăsat așteptate presiunile sau amenințările din parte unor persoane cu inteții ascunse și interese personale. O întreagă serie de piedici și „obstacole de sărit”… Vorbind în termeni sportivi, alergarea peste obstacole îmi era tare dragă, o probă atletică preferată, unde economia de energie și timp solicită trecerea obstacolului fără atingerea sa, prin urmare asta am și făcut, la propriu și la figurat, fără să privesc în urmă sau să dau satisfacții intimidărilor și aranjamentelor neortodoxe, care se manevrau ,,în spatele meu”. Am rămas fermă pe poziție și mi-am urmat visul și drumul.

Acum, după mulți ani de activitate, sistemul de învățământ se confruntă cu alte provocări, ale generației Z. Prin urmare, fiind o realitate contemporană, în continuă evoluție, nu putem face altceva decât să încercăm să analizăm caracteristicile sale generale și, pe baza acestora, să înțelegem cum se va dezvolta viitorul lor. Spre deosebire de generația Y (adică cei născuți la începutul anilor 80 și sfârșitul anilor 90), care s-a adaptat la evoluția tehnologică, membrii generației Z sunt adevărați „nativi digitali” . De la o vârstă fragedă au fost obișnuiți să manipuleze obiecte precum smartphone-urile și tabletele .

Conluzia ar fi că această generație nu cunoaște bariere de conexiune și, prin urmare, nici măcar limite particulare în orizonturile lor culturale.

4. Care sunt cele mai mari nevoi ale elevilor?

Hmmm, greu de spus sau de înțeles care sunt cele mai mari nevoi ale elevilor. Nevoile elementare reprezintă o mare parte a nevoilor sociale de educaţie. Nevoile individuale de educaţie îmbracă forma concretă a factorilor motivaţionali. Practic, de la un an la altul, constat că mare parte din elevi sunt dezinteresați: de educație, de ideal, nu au în vedere dezvoltarea personală, le lipsește voința, perseverența într-o activitate preferată și putința. În schimb, sunt tare pricepuți la vânătoarea de note, la a face speculații în favoarea lor, reclamații nefondate, la a fugi de responsabilitate manifestând ignoranță și găsind mereu pe altcineva vinovat pentru nereușitele lor. Aici cadrele didactice, consilierul școlar și părinții joacă un rol important, evident după rolul celor 7 ani de acasă. În această formulă sunt șanse de redresare a elevilor. O notă distinctivă este și destinaţia acţiunilor de satisfacere; sunt de factor personal acele nevoi a căror satisfacere vizează nemijlocit individul şi nu sistemul sau instituţia şcolară. Satisfacerea nevoilor mele ca profesor este direct proporțională cu realizarea unui act didactic de calitate.

5. Aţi avut nereuşite în anii de profesorat? Dacă da, cum le-aţi depăşit?

Nereușite?! Nu. La un moment dat am simțit însă o plafonare generală, o frustare, „munca în zadar”. M-am întrebat atunci de ce se întâmplă așa, care este cauza. Răspunsul a venit după multe frământări. Era atât de simplu, dar cred că refuzam să accept imediat. S-a confirmat după un timp diminuarea sau degradarea calității materialului uman, făcând loc nepăsării elevilor în ce privește procesul instructive – educativ, implicarea lor tot mai rară în activitățile extrașcolare. Mi-a trebuit o vreme să înțeleg și să accept schimbarea societății în care trăim, societate care se transformă împotriva voinței mele. Atunci am adoptat o atitudine de luptă împotriva acestui fenomen. Așa au apărut diverse activități școlare și extrașcolare:  tabere tematice vară – iarnă, o nouă ramură sportivă – majorete, unde am debutat cu succes, la nivel național și internțional, gimnastica aerobică, pregătire pe diferite niveluri, teatrul coregrafic la nivel național și internațional, unde am organizat și coordonat trei ediții consecutive  de Festival Experiment la Deva, proiecte C.A.E.N. scrise și implementate la nivel interjudețean, Pentatlonul Olimpic pentru Mileniul III – proiect  implementat în județul Hunedoara, ajuns la faza pe țară și  altele, cum ar fi proiectele cu finanțare europeană Erasums+ KA 2, unde am făcut parte din echipa de implementare cu implicare necondiționată și  abordări pe măsură. Toate acestea au contribuit la schimbare, depășind zona de confort, atrăgând cheltuieli suplimentare de timp, de resurse financiare, dar având rezultate frumoase și realizări inedite, unde schimbul de experiență a avut un impact pozitiv asupra tuturor participanților, creând astfel și amintiri de neuitat.

6. Care a fost cea mai mare provocare din cariera dumneavoastră și cum i-ați făcut față?

 Provocările sunt cât le facem noi de provocatoare. După o vreme, cel mai dificil moment din viață devine doar „un alt moment din viață” și îți dai seama că „cel mai dificil” este o caracterizare subiectivă, de moment, care putea foarte bine să fie percepută altfel atunci.

7. Ne puteți povesti un moment, sau mai multe, din viața profesională și/ sau personală în care v-ați simțit într-adevăr împlinită?

Să limităm viața la experiența aceea unică și încercarea de a o repeta, ajungând în final la resemnarea că nu se va mai repeta vreodată?  Prefer să văd viața ca pe o serie de momente de împlinire: venirea pe lume a copilei mele, apoi a unicului nepot, încununarea celor 25 de ani de la căsătorie (2018), prin Nunta de Argint, un act original și intim, obținerea titularizării pe post, realizarea proiectelor propuse… Împlinit te simți și când o persoană îți spune „Ești un om tare bun și asta mi-a plăcut din prima, să rămâi așa, să nu te schimbe oamenii, societatea, vremurile” (Mihaela Moisă, București, 15 ianuarie, 2022), sau o alta îți scrie „Există oameni care pur și simplu îți marchează viața. Sunt acei oameni la care te gândești și la 60 de ani cu zâmbetul pe buze zicându-ți «Om drag mie!». Sunt oamenii care emană bucurie, care își dăruiesc timpul, priceperea, răbdarea, fără a aștepta ceva în schimb. Sunt extrem de greu de găsit, dar dacă totuși ai un astfel de om în viața ta, arată-i aprecierea. Noi suntem norocoși. Cunoaștem mulți astfel de oameni și cred că e cazul ca în acest an să îmi îndrept atenția către ei așa că postarea asta are două valențe: una este că sunt mândră de Maia că a început să învețe snowboard și alta e că sunt mândră de omul care a ajutat-o! Pentru că nu e o simplă instructoare, este un munte de talent si bunătate, empatie, e o comoară în adevăratul sens al cuvântului! Mihaela, nu știu dacă și în ce măsuă vom putea să te răsplătim pentru cât ai investit în noi, dar am certitudinea că cineva acolo sus ține cont de toate lucrurile bune și frumoase pe care le-ai făcut! Mihaela, te iubim!” (sursa: facebook- mihaela gim, 20 ianuarie, 2022)

Sunt nenumărate exemple și toate definesc împlinirea.

8. Ce ați schimba la sistemul de învățământ din România, dacă ați putea?

 Nu sunt în măsură să schimb sistemul de învățământ din România, ansamblul instituțiilor care participă la organizarea arhitecturii școlare, adică la derularea generală a studiilor pe cicluri, orientări și filiere. Aș insista însă pe faptul că școala şi familia trebuie să urmărească acelaşi scop educativ în formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltaţi, capabili la vârsta majoratului de a lua viața în propiile mâini, responsabili și asumați.

Pentru realizarea acestui scop unic sunt necesare unitatea în acţiune, concordanţa dintre mijloacele specifice de influenţare folosite de această ecuație socială, seriozitate și valoare în tot ce întreprindem.

9. Cine sau ce vă inspiră în carieră?

 În primul rând inspirația vine din propria ființă, în funcție de situație, de stare. Nu am avut un mentor anume în cariera mea, dar persoanele care au avut acel ceva care mi-a plăcut mie, m-au inspirit și acestea în anumite momente.

10. Ați avut sau aveți un model în viața reală? Dacă da, ce ați admirat la persoana respectivă?

De-a lungul timpului au existat persoane cu care am interacționat și pe care le-am admirat pentru diverse calități, cum ar fi modestia, disciplina, ordinea, meticulozitatea, creativitatea, profesionalismul, onestitaea. Am preluat exemple de bune practici dinainte să le numim așa, fapt ce a dus la șlefuirea personalității, a caracterului meu, de care mă bucur și azi. Da, există o persoană care mă inspiră și este de admirat pentu gestionarea tuturor situațiilor în general, o pesoană foarte capabilă și inteligentă, un om pentru oameni, un bun manager, o persoană diplomată, discrectă, prezentă și activă mereu, oricând un sprijin la nevoie, unde găsești un sfat sau o soluție pentru rezolvarea problemelor, a conflictelor, o persoană dedicată carierei de dascăl, dar și instituției pe care o și conduce din 2004. Toate la suprlativ despre acest domn profesor pe nume Liga Adrian – Cristian, director al Liceului cu Program Sportiv „Cetate” din Deva.

11. Dacă nu aţi fi fost profesor, aţi fi fost…

Tehnician terapii alternative, nutriționist sau secretară.

12. Ce vă place să faceţi în timpul liber?

Ador timpul liber, îmi place să citesc, să scriu, să dansez, să mă bucur de natură indiferent de anotimp și de loc, să călătoresc, să cos, să gătesc, să practic diferite forme de sport, să mă bucur de viață și de familie.

13. Ce nu vă place (să faceți) deloc?

Nu-mi place să mă cert.

Nu-mi plac persoanele prefăcute care vor să pară ceea ce nu sunt, orgoliile gratuite, aroganța și nesimțirea.

14. Principalele dumneavoastră trăsătură de caracter sunt…

Puterea și pozitivismul, dar pe fiecare o privesc ca pe un ansamblu de trăsături. Puterea implică perseverență, sociabilitate, răbdare, punctualitate, organizare, determinare, iar pozitivismul implică bunătate, sinceritate, optimism, deschidere, liniște interioară și un caracter practic.

Trăsăturile de caracter se formează în copilărie, dar, în același timp, se pot schimba sau transforma în funcție de circumstanțele vieții. Nu este niciodată prea târziu să schimbi ceea ce nu îți place la tine.

15. Principalele dumneavoastră defecte sunt…

Corectitudinea, receptivitatea, sinceritatea.

16. Pe lângă activitatea didactică, obișnuiți să implicați elevii în multe activități extrașcolare. Ne puteți povesti câte ceva despre acestea? Ce vă determină să vă dedicați tuturor acestor demersuri?

Pe lângă activitatea didactică, obișnuiesc să realizez multe alte activități sportive și culturale. Educația outdoor este o alternativă a educației pentru viață. Sensul restrâns circumscrie activităţile de învăţare organizate sub îndrumarea cadrului didactic, într-un mediu natural, în spaţii culturale (teatre, cinematografe, case de cultură, muzee etc.). Așa au prins viață: majoretele (cu participare la Europene în Elveția – Neuchâtel), competițiile sportive de profil (cu rezultate pe podium), implementarea Programului The Duke of Edinburgh’s International Award (liderul mondial de dezvoltare personală pentru tineri, la Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Deva), Teatrul Coregrafic Trupa LUDUM (organizare și coordonare a trei ediții de Festival Internațional, cu spectacolele „Fata din pom”, „Zbor interior”, spectacol dedicat Festivalului Luminii și „Mugurul”), Special Olympics România – Școala Genrației Unificate, CRED – „Creatori de Educație” (finalistă în Selecția Națională de bune practici în educație, ediția I-a, 2019), UEFA Play Makers 2020-2021, Erasmus+ KA 227 – Educație creativă:  Corp, Minte, Spirit, 2021-2023,  taberele de vară – iarnă cu drumeții, tehnici de supraviețuire cu stil, orientare, escaladă pe stâncă/ panou, descoperirea faunei și florei din Parcul Național Retezat, campare cort, activități creative, ski, snowboarding. Am enumerat o parte din activități și proiecte realizate mai recent și/sau în derulare, dar și de viitor. Implicarea mea este necondiționată și directă în toate etapele, din faza de proiect, demesruri tehnice, implementare, derulare și organizare program, relațiile cu partenerii și părinții, până la finalul lor. Majoritatea acțiunilor s-au desfășurat în regim de voluntariat. Am vrut o schimbare, altceva, care să devină tradiție și o „cărămidă” la temelia educației acestor tineri, fie ea formală sau nonformală, am vrut să identificăm o serie de avantaje care ar putea contribui la dezvoltarea socio – emoțională și cognitivă a personalității copiilor, o amintire aleasă pentru cei părtași la aceste acte din registrul „altfel”.

17. Cel puțin trei lucruri mai puțin cunoscute despre dumneavoastră ar fi…

Că sunt calificată ca tehnician maseur (relaxare, anticelulitic, reflexogen, terapeutic), monitor de snowboarding (ski), Arbitru Federal în Federația Română de Gimnastcă din 2004, disciplina Gimnastică aerobică, membru al Comisie de Apel al FRG, că am Licență „C” UEFA și că de 5 ani sunt bunică.

18. Care este deviza după care vă ghidați în viață?

Sunt două: „Devii ceea ce gândești! Ce simți atragi! Ce îți imaginezi creezi!”, Buddha și „Când oamenii toxici și manipulativi își dau seama că nu te pot CONTROLA, vor încerca să CONTROLEZE modul în care te văd alții.” Lascau Scriptum.