de Beatrice Anisoiu
Repere biografice:1452-1519, originar din Vinci, Toscana, pe teritoriul Medici și al Republicii Florența.
Viața și operele artistului și omului de știință Leonardo da Vinci continuă să ne fascineze, deși au trecut peste 500 de ani de la dispariția sa. Polimat italian din Înalta Renaștere, a activat ca pictor, sculptor, inginer, om de știință, teoretician, geolog, muzician și architect.
Formarea sa intelectuală a început în Florența, ca ucenic al unui renumit sculptor și pictor – Andrea del Verrocchio, apoi a continuat să se perfecționeze la Milano, Roma, iar, la bătrânețe, s-a retras în Franța.
În timp ce faima sa s-a bazat inițial pe realizările sale de pictor, da Vinci a devenit cunoscut și pentru caietele sale; acestea conțin studii făcute de marele geniu în diferite domenii, ele înregistrând peste 13.000 de pagini. Însemnările cuprind toate interesele și experimentele acestui autodidact, pornind de la matematică la mașini zburătoare, ajungând la cercetări făcute asupra mișcării planetelor sau asupra corpului uman.
Invențiile și capodoperele lui Leonardo da Vinci
Știința războiului și ingineria
Invențiile și ideile sale ocupă un loc important în istoria științei și tehnologiei, anticipând descoperirile lui Galileo Galilei și Isaac Newton. Chiar și cele mai nebunești calcule ale sale, cum ar fi planul de a proteja Veneția cu o echipă de scafandri subacvatici care purtau aparat de respirație, aveau potențial, deși au mai trecut câteva secole, până când au apărut echipamentele de scufundare.
De asemenea, o mare parte din invențiile lui erau destinate uzului militar. Cea mai faimoasă mașină de război a sa este vehiculul blindat, numit și „tancul lui Leonardo”, dar nu a fost folosit niciodată din cauza manevrabilității sale slabe.
A dezvoltat o mare varietate de arme, a proiectat utilaje, atât terestre, cât și de apă, precum și versiuni mari de arme de mână. Tot el proiectează prima mașină de zburat, o parașută, a întocmit schițe de poduri, dar a creat și o așa-zisă mitralieră (arma avea trei rânduri de elemente de tragere, a câte 11 țevi; după ce era efectuată o primă tragere, prin utilizarea unui rând de țevi, acestea erau ținute în repaus, pentru răcire, urmând ca al doilea și apoi al treilea rând de țevi să fie folosite pentru tragere).
Nu în ultimul rând, Leonardo da Vinci era pasionat de geometrie, dar mai ales, de anatomie. Leonardo a căpătat primele noțiuni de anatomie, pe când își făcea ucenicia în atelierul maestrului său Verrocchio. Acesta insista față de ucenicii săi asupra importanței studiului anatomiei umane. În calitate de artist, pasionat de anatomie, Leonardo a devenit repede un adevărat specialist în „anatomie topografică”. A realizat astfel o mulțime de studii, constând în desene amănunțite de mușchi, tendoane și alte detalii anatomice vizibile.
Devenit ulterior artist de renume, i s-a acordat permisiunea de a face disecție pe cadavre la Spitalul Santa Maria Nuova din Florența, și ulterior în spitale din Milano și Roma. Se poate spune că Leonardo a contribuit și la cunoștințele medicale.
Pasiunea sa pentru anatomie se regăsește și într-unul dintre cele mai faimoase desene ale sale. Îi cunoașteți numele?
Este vorba despre Omul vitruvian. Este un studiu al proporțiilor corpului uman, realizat din textele arhitecturale ale lui Vitruvius, un arhitect al Romei antice, din care desenul își ia numele. Acesta a consemnat că trupul ideal ar trebui să aibă o înălțime de opt capete. Desenul lui Leonardo este denumit în onoarea arhitectului.
Capodoperele pictorului Leonardo da Vinci
A devenit celebru prin cel mai faimos portret al său. Știți cum se cheamă?
Este vorba despre Gioconda, cunoscută și sub numele de Mona Lisa. Este considerată cea mai faimoasă operă de artă din lume și atrage mii de vizitatori la Muzeul Luvru, în Franța. Personajul transpune portretul Lisei Gherardini, soția unui negustor florentin, Francesco di Bartolomeo del Giocondo, de unde și numele operei. Se spune că pictorul s-a îndrăgostit de creația sa și nu a vândut-o negustorului, mai mult de atât, da Vinci o purta cu sine în toate călătoriile sale, ca pe un obiect prețios de suflet.
O altă capodoperă a sa a fost Cina cea de taină, comandată de Ludovico Sforza, duce de Milano și patronul lui Leonardo, în timpul primei sale șederi în acel oraș, pentru mănăstirea dominicană Santa Maria delle Grazie.
Compozițional, Cina cea de Taină a fost construită după raționamente aproape matematice. Apostolii au fost împărțiți în patru grupuri de câte trei, dispuse două la dreapta și două la stânga lui Isus, care se află în centru. Spre a fi mai proeminent, Isus a fost situat în dreptul unei ferestre prin care se vede un peisaj cu orizontul foarte coborât, având deci ca fundal cerul. Se spune că portretul lui Isus este chipul din tinerețe al lui Leonardo da Vinci care era de o frumusețe aparte.
Un alt tablou renumit este Salvator Mundi, o pictură a lui Hristos, Mântuitorul lumii, atribuită de majoritatea cercetătorilor lui Leonardo da Vinci, de la redescoperirea sa în 2005. Tabloul a fost vândut la licitație pentru un record de 450,3 milioane de dolari.
De o frumusețe aparte, însă, este „Dama cu hermină”, tablou care transpune pe frumoasa Cecilia Gallerani, amanta lui Ludocico Sfoza din Milano, cunoscut sub numele de Il Moro, protectorul lui Leonardo. Se pare că în momentul realizarii portretului, Cecilia avea în jur de 16 ani. Se presupune că aceasta ține în brațe o hermină din trei motive: amantul său fusese ridicat în Ordinul Herminei de către Ferdinand I, hermina era simbolul virtuții și purității și, în sfârșit, era un joc de cuvinte, deoarece hermina în limba greacă se spunea „galee”, iar acestă denumire era foarte apropiată de numele Ceciliei Gallerani. Cecilia Gallerani, a fost curtată de Sforza nu doar pentru frumusețea ei, cât pentru inteligența ei sclipitoare, fiind o tânără cultă și foarte frumoasă. Tabloul „Dama cu hermină” a fost pictat în ulei, pe panou de lemn și se află expus în Muzeul Czartoryski din Cracovia.
Ce nu știați despre Da Vinci…
Numele său de mijloc era Davinci, dar a ajuns să se despartă. Da Vinci, în italiană înseamnă „din Vinci”, adică denotă locul de origine al persoanei. Vinci este un oraș situat la câțiva kilometri vest de Florența, Italia.
Leonardo a fost stângaci și dislexic. În calitate de scriitor stângaci, el a luat notițe de la dreapta la stânga într-o tehnică cunoscută sub numele de „scriere în oglindă”, pe care ar fi utilizat-o în încercarea de a păstra notele sale ilizibile.
Printre numeroasele sale abilități, se remarcă abilitatea de a scrie cu o mână și de a desena în același timp cu cealaltă. Leonardo și-a folosit mâna dreaptă pentru a desena și stânga pentru a scrie.
S-a descoperit, prin studierea caietelor sale, că da Vinci a invocat sisteme unice de luare de notițe. Astfel, s-au constatat că avea numeroase „TO DO”, liste de sarcini. Lista de sarcini a lui Da Vinci era incredibilă, avea atât de multe de făcut, de studiat, încât nu îi ajungea întreaga viață.
În lucrarea „ Leonardo’s Brain: Understanding Da Vinci’s Creative Genius”, Leonard Shlain explorează viața, arta și mintea lui Leonardo da Vinci. Analizând caietele geniului, Shlain a observat pe una din pagini câteva notițe pe care le redă astfel: „Își amintește să obțină un craniu, să-și lege cărțile de anatomie, să observe găurile din substanța creierului, să descrie limba ciocănitorului și maxilarul unui crocodil și să ia măsura unui mort, omul folosindu-și degetul ca unitate. ”
În setea sa de cunoaștere, Leonardo era ca un copil mic care întreabă la nesfârșit „De ce?”
Omul da Vinci era strict vegetarian, numindu-i pe omnivori „mâncători de cadavre”.
Se pare că nu a avut niciodată o relație cu femei, cu excepția prieteniei sale cu Cecilia Gallerani. Și-a păstrat secret viața privată, acesta, până la sfârșitul vieții, a rămas singur și fără copii.
Era un bărbat stilat, îi plăcea să confecționeze costume, având o preferință pentru culoarea roz.
Leonardo da Vinci a inventat dispozitive de decor pentru teatru și chiar a conceput decoruri pentru mai multe producții. De asemenea, a proiectat care alegorice pentru diverse ocazii festive.
În ultimii trei ani din viață, Leonardo a plecat să locuiască în Franța. În 1515, regele Francis I l-a invitat pe Leonardo la casa regală de vară, Château du Clos Lucé, lângă Amboise.Tânărul rege francez îl angajase pe maestrul Renașterii ca „Primul pictor, inginer și arhitect al regelui”.
Leonardo da Vinci a murit la vârsta de 67 de ani. Potrivit unei legende, Leonardo da Vinci ar fi murit în brațele regelui francez Francis I.
Resurse și link-uri utilizate:
• Walter Isaacson, Leonardo da Vinci, Editura Publica, 2018;
• Michael White, Leonardo Da Vinci, Biografia Unui Geniu, Editura Carte Pentru Toti, 2018;