IULIA ONOFREI DESIGN S.R.L.

Am hotărât să urmez acest drum pe cont propriu, după o experiență de 2 ani în domeniul designului de interior, experiență bazată pe înțelegerea și folosirea diferitelor tipuri de materiale în industria de mobilier, dar și pe realizarea proiectelor de design interior. În prezent colaborez cu producători de mobilier, furnizori de corpuri de iluminat, finisaje, obiecte sanitare și elemente decorative de calitate pentru ca amenajarea interioară să se integreze perfect în ansamblul arhitectural.

Dar munca ta de designer de interior presupune doar o muncă de birou?

Aaa, nici pe departe. Urmăresc în detaliu modul de realizare al proiectelor pe șantier, astfel încât să obțin amenajarea inițial interpretată în 2D și 3D, conform discuțiilor cu beneficiarii. Comunicarea cu aceștia este foarte importantă pentru ca personalitatea lor să se regăsească în designul de interior al spațiilor. Alte aspecte de care țin cont în proiectele mele sunt: respectarea principiilor de ergonomie și funcționalitate, a regulilor de bază ale designului interior și de îmbinarea armonioasă a conceptelor clasice cu tendințele actuale în vederea obținerii unui rezultat frumos și de lungă durată.

Întotdeauna ți-ai dorit să devii arhitect?

Provin dintr-o familie în care medicina predomină, de la părinți, la soră, la unchi, mătuși, veri, de grade apropiate și îndepărtate. Însă, pentru mine, medicina nu a fost ceea ce mi-am dorit să fac. Mi-am dorit să ajut oamenii, dar în alt mod. Și a fost greu să mă fac înțeleasă, să fiu lăsată să fac ce îmi doresc. Dar într-un final, am reușit! M-am hotărât exact ce vreau să fac în clasa a 12a, când toți colegii aveau drumul ales încă din clasa a 10a. Așa că, în ultimul an de liceu, am renunțat la orele de bio și chimie pentru pregătirea la medicină, și am început orele suplimentare de desen tehnic câte 3-4 zile pe săptămână, că să recuperez ce învățaseră colegii mei care începuseră orele încă din clasa a 11a, și pe lângă pregătirea pentru admiterea la facultate, mergeam și la ore pentru examenul de bacalaureat, la română, mate și bio. Am intrat a doua la facultate, am terminat facultatea și masterul tot a doua. Am avut bursă timp de 3 ani. Am tras tare, ca să dovedesc că se poate trăi frumos și fără medicină.

În domeniul arhitecturii, experiența e foarte importantă. Cum ai reușit să o dobândești?

În primul an de master am lucrat la o firmă de mobilier la comandă, unde am învățat ce se poate face cu fiecare material în parte, cum se fac planșele tehnice pentru mobilier, cum se fabrică mobilierul, ce înseamnă o ofertă de preț, cum trebuie să discuții cu beneficiarii… adică tot. Acolo mi-am pus bazele. În anul 2 de master m-am axat pe lucrarea de diplomă, iar mai apoi m-am angajat timp de 6 luni la o firmă de design interior. Târziu am înțeles că și experiențele neplăcute te formează ca individ. Acolo am învățat cum să nu mă comport nici cu angajații, nici cu beneficiarii și nici cu cei cu care colaborez.

Iar după această experiență, ți-ai deschis propria afacere?

Da, simțeam că pot să duc un proiect cap- coadă, de una singură. Și așa am luat decizia să îmi deschid propria firmă de design interior, iar imediat după, mi-am deschis și pagina de Facebook. Și uite așa, a apărut și primul meu proiect de amenajare interioară: o casă în Dumbrăvița, județul Timiș. În prezent, am 4 ani de activitate pe cont propriu. Mă ocup de amenajări interioare de la A la Z, adică de măsurători, discuții cu beneficiarii, proiecte complexe, care includ finisaje, instalații electrice și instalații sanitare, corpuri de iluminat, obiecte sanitare, mobilier, elemente decorative etc., cereri de oferte de preț, urmărire de șantier, dar și de comenzi pentru piesele propuse.

Ador provocările, fie că ne referim la spații, fie că vorbim de diverse domenii de activitate. Pe lângă proiectele pentru spații rezidențiale, case și apartamente, am realizat și proiecte pentru HORECA, un laborator de analize medicale, o agenție de turism și un salon de înfrumusețare.

În ceea ce privește concurența, vă spun sincer: nu o cunosc. Sunt genul de om care nu se uită în curtea vecinului, care își vede de treabă, care muncește și caută soluțiile optime pentru fiecare proiect în parte. Cred că marele mereu atu este acela că realizez fiecare proiect de ca și când ar fi al meu. Dorințele beneficiarilor devin dorințele mele. Și consider că aceasta este cheia succesului meu.

Am două bucurii mari: prima este reacția beneficiarilor când proiectul este finalizat și toată munca de pe șantier este încheiată, iar a doua este familia mea. Deși părinții își doreau un alt drum pentru cariera mea, încă de când am început orele pentru pregătirea la facultate, au devenit cei mai mari susținători ai mei. Am avut câteva momente în care am vrut să renunț, pentru că nu e ușor să fii femeie într-o lume a bărbaților, și ei au fost cei care m-au împins de la spate. Simt că sunt mândri de mine, simt că am dovedit ce am avut de dovedit, simt că mă pot baza pe ei să îmi ofere o critică constructivă și să mă laude atunci când e cazul. Și pentru toate astea, le mulțumesc!

Vor mai trece niște ani până când românii vor înțelege exact cu ce se ocupă un designer de interior, care sunt rolurile lui într-un proiect și cum funcționează o colaborare cu acesta. Drept e că nici eu nu știam mai nimic despre domeniu atunci când am zis “Asta vreau să fac!”. Însă observ tot mai mult o deschidere a oamenilor, o curiozitate și o dorință a acestora ca spațiul în care locuiesc sau își desfășoară activitatea de zi cu zi să fie plăcut, să fie amenajat cu bun gust, să meargă cu drag acasă sau la locul de muncă.

Ai avut un sistem de valori, au fost oameni care ți-au fost alături și ale căror sfaturi te-au ajutat?

Da, am primit două sfaturi de la tatăl meu, pe care doresc să le împărtășesc cu voi și pe care sper să vi le amintiți atunci când vă este puțin mai greu:

1. Ceea ce poți tu să faci cu mâinile tale și cu mintea ta, nu îți poate lua nimeni.
2. Atunci când faci ceva cu drag, se vede.

Iar pe al treilea, am să vi-l dau chiar eu:

3. Nu fă un lucru pe termen lung doar pentru că așa trebuie. Tu ești ceea ce contezi, tu trebuie să fii centrul universului tău, iar fericirea ta depinde doar de tine.

Mulțumim, Iulia Onofrei.