Stăm de vorbă cu Florina Lascu, studentă în anul 2 la Facultatea de Matematică și Informatică în cadrul Universității de Vest Timișoara, având o puternică atracție pentru domeniul inteligenței artificiale.
Cum te-ai dezvoltat în plan personal și ce îmbunătățiri ai observat la tine însăți în ultimul an?
În ultimul an am avut parte de foarte multe experiențe, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional, care m-au determinat să îmi măresc zona de confort și să devin o persoana mult mai calmă și calculată.
Cum descrii relațiile tale de prietenie și cât de importante sunt ele pentru tine?
Pot spune că sunt o persoană prietenoasă care a dat de foarte multe tipologii de oameni în ultimii ani. Cu toate acestea, am un cerc destul de restrâns de persoane în jurul meu care au un impact foarte pozitiv în viața mea. Avem personalități diferite, obiceiuri diferite, dar, cu toate acestea, consider că ne completăm foarte frumos unii pe ceilalți.
Ai știut mereu că vrei să studiezi informatica ?
Sinceră să fiu, nu. Intenția mea inițială a fost să merg la medicină, dar, după cum bine știm, planurile se mai schimbă. Mereu mi-a plăcut matematica, iar în timpul liceului am descoperit și informatica. Probabil acela a fost momentul când mi-am dat seama că acesta este domeniul pe care vreau să îl aprofundez.
Chiar mai mult de atât, facultatea aceasta oferă foarte multe oportunități de practică a cunoștințelor dobândite, asemenea concursurilor și internship-urilor, iar viața de programator poate fi și distractivă dacă știi cum să abordezi lucrurile.
Te vezi făcând și altceva în afara de informatică ?
Sunt o persoana care se plictisește relativ repede. Poate de aceea am ales domeniul acesta, pentru că mereu întâlnești situații noi, care îți pun mintea la încercare. Sunt curioasă de foarte multe domenii, pe care poate mi-ar plăcea să le explorez într-o oarecare măsură, dar informatica va rămâne mereu în planul meu principal.
Care este cea mai mare realizare personală de care ești mândră și cum te-a influențat acea realizare?
Sunt mândră de toate realizările mele, fie ele mici sau mari. Termenul de „realizare” este definit diferit în funcție de vârsta la care ne aflăm, așa că mi-ar fi destul de greu să aleg doar una. Pot spune că toate aceste experiențe au avut un impact pozitiv asupra mea și m-au determinat să vreau și mai multe lucruri de la mine.
Care au fost principalele diferențe pe care le-ai observat între mediul academic al liceului și cel al universității?
Liceul și facultatea sunt total diferite. Dacă în timpul liceului aveai relativ același program, la facultate acest aspect diferă. În funcție de program, există zile în care nu ai niciun curs sau laborator, lucru ce îți oferă foarte multă libertate de decizie asupra propriului program.
Pe lângă acest aspect, diferă foarte mult și legăturile ce se formează între studenți si cadrele universitare, care sunt mult mai comunicative (aspect datorat și unei diferențe de vârstă nu foarte mare).
Care au fost principalele motivații pentru a deveni olimpică națională la limba germană și ce sacrificii și eforturi ai depus pentru a atinge acest nivel?
Scopul meu principal nu a fost olimpiada. La 12 ani am început să studiez limba și de atunci a început această pasiune, care continuă și azi. Sinceră să fiu, am luat ideea de olimpiadă ca pe o joacă, neavând niciun fel de așteptare. Consider că această abordare a mea m-a adus în acel punct, loc de unde am tot continuat să cresc. Recunosc, eforturile au fost mari, zile și nopți de studiu, poate mi-am sacrificat timpul meu liber mai mult decât ar fi fost necesar, dar nu regret.
Cum te-a ajutat limba germană în domeniul informaticii? Consideri cunoașterea limbii un avantaj ?
În mod clar este un avantaj. La finalul primului an de facultate, chiar dacă nu am fost cea mai bună candidată din punct de vedere tehnic, am reușit sa primesc o ofertă de internship prin simplul fapt că, pe lângă capacitățile mele de a coda, eram cunoscătoare de limba germană, având prioritate în obținerea postului de intern.
Care e modalitatea ta de a te relaxa ?
Lucrul care mă relaxează cel mai tare este condusul. De fiecare dată când am ocazia ies seara în oraș cu prietenii mei și facem plimbări lungi cu mașina.
Cum îți găsești inspirația și creativitatea atunci când te simți blocată sau lipsită de idei?
Primul lucru pe care îl fac este să iau o pauză și mă opresc din activitatea care mă ține în impas. De obicei în aceste momente fac lucruri relaxante pentru mine (plimbări, puzzle, citesc), pentru că mă ajută să identific cauza blocajului și să remediez situația.
