De ce e greu să fii un bun părinte?
Cunoaștem, în teorie atât de multe despre parenting. Dar de ce ne este atât de greu să punem în aplicare cu persoanele apropiate?
“Pentru că obosim dând ce e mai bun la serviciu, iar familia ne ia „gata odihnite”.
Pentru că cei apropiați ne cunosc slăbiciunile și știu cum să apese „butoanele”.
Pentru că adolescenții noștri își permit uneori să se poarte cum nu și-ar permite să se poarte cu un străin.
Metoda pe care o aplic prin postări este, nu doar să ofer informație, ci să asist părinți în călătoria lor alături de copii.
Nu este un drum ușor, dar când primești puțin ajutor, ajungi să vezi partea frumoasă. Din păcate, anii trec atât de repede și copiii mai stau puțin cu noi, apoi își iau zborul.
Slavă Domnului că părinți ca dumneavoastră se străduiesc și fac eforturi. Chiar dacă nu recunosc, copiii văd. Și apar și rezultatele, nici o grijă.
Iar scopul educației nu este să arătăm că suntem perfecți, așa cum nici ei nu pot fi perfecți. Scopul este să creem relații cu dragoste necondiționată!”
Acesta este răspunsul care se potrivește tuturor părinților care m-au întrebat de ce, în ciuda teoriei pe care o cunosc atât de bine, e greu să obținem rezultate în propria familie.