Caciora Roxana

Familia joacă un rol important în devenirea noastră. Faptul că sunteți ceea ce sunteți se datorează și familiei dumneavoastră, ce ați putea povesti în acest sens?

Categoric. Am avut norocul să mă nasc într-o familie care nu a încercat să-mi impună ceea ce credeau ei că ar trebui să fac, ci doar mă ghidau și mă sfătuiau să aleg o meserie care să mă implinească pe mine ca persoană. Ei, deși aveau complet alte meserii decât ceea ce voiam eu să devin, și le făceau cu bucurie și asta am învățat de la ei, plăcerea de a munci si de a te simți util în societate. Toate meseriile sunt dificile, de aceea e foarte important să o alegi pe aceea care te caracterizeaza cel mai sincer, pentru că astfel perioada necesară să te recuperezi după o zi grea de muncă este mai mică, iar a doua zi o iei de la capat cu zâmbetul pe buze. Am avut în familie exemplu de cadru didactic pe mătușa mea, pe care o urmăream cu atenție cum le preda copiilor din ciclul primar cu multă blândețe și iubire. Iar din această combinație de factori a început bulgarașul meu de idee despre ce vreau sa fac în viata, să se formeze.

Ați avut sau aveți un model în viața reală? Dacă da, ce ați admirat la persoana respectivă?

Bineînteles. Pe lângă familie, am avut parte de profesori minunați de la care am preluat ce mi-a plăcut. Mereu mi-au plăcut acei profesori care se conectau la clasă, care ne vedeau asa cum suntem, aceia care nu doar ne predau materia lor si gata, ci ne dădeau exemple din realitate, o ancorau în mintea noastră prin exemple importante pentru noi, ne spuneau povești cu tâlc, pe care le țin minte și acum.

Mereu am admirat profesorul care poate explica un lucru în mai multe feluri si e deschis față de curioziatea elevului, pentru ca de fapt de acolo începe învățarea activă.

Mi-a plăcut mereu profesorul corect, care iți justifică de ce primești 4 în catalog, nu doar îl trece și gata, doar așa știi exact ce ai greșit si te poți corecta pe viitor.

Mi-a plăcut mereu profesorul care nu strigă, am văzut ulterior că nici nu e nevoie. Eu în 16 ani de predat, nu am avut niciodată un motiv sa fac asta ca să impun într-o clasă.

Care sunt cele mai mari nevoi ale elevilor? Ce aşteaptă ei de la profesorii lor?

Nevoia de a fi auziti, văzuti și ghidati cu tact. Cred ca tot ce m-a impresionat pe mine ca elev la profesorii mei, asta vreau și eu să dau mai departe, dar în felul meu personal.

Dacă nu aţi fi fost profesor, aţi fi fost…

Coafeză. M-a fascinat mereu felul în care se schimbă aspectul și starea psihică a omului  atunci când se ridică de pe scaunul unei coafeze talentate.  E ca un nou început.

Vă mai amintiți anii de debut? Cum au fost aceștia? A coincis realitatea peste care ați dat la început cu imaginea pe care o aveați proiectată în minte?

Când ieșim din băncile facultății toti avem anumite idei despre ce ne așteapta la catedră, dar nu ai cum să anticipezi cât de complex este de fapt ce urmează să faci. Este o meserie extraordinară în care ai nevoie, mai ales la început, de oameni care să te sustină (colegii din sala profesorală) să te sfătuiască, să creadă în tine.

Care a fost cea mai mare provocare din cariera dumneavoastră și cum i-ați făcut față?

Cea mai mare provocare, de până acum, a fost faptul ca am ales să devin profesor freelancer în 2019, dupa 13 ani de predat în sistemele de stat și privat am facut saltul spre ce fac acum. Mi-am înființat o firmă a cărei  activitate sunt meditatiile fiscalizate la matematică în cadrul căreia organizez tot felul de activități: grupuri de studiu în timpul anului școlar, Cursul de Recapitulare în luna August (acum sunt la a 6 a editie).

Ne puteți povesti un moment, sau mai multe, din viața profesională și/ sau personală în care v-ați simțit într-adevăr împlinită?

Mă simt împlinită zi de zi pentru că fac exact ce mi place, iar acum de 3 ani, fac asta exact cum vreau eu. Simt că acum mi-am gasit identitatea profesională si voi continua să fac asta atât cât voi fi sănătoasă și lumea va avea nevoie de mine.

Într-o lume în care informaţia este la un click distanţă, care (mai) este rolul şcolii?

Să inspire și să ajute copiii să-și atingă potențialul. Să le țină flacara curioziatii aprinsă si să-i încurajeze să se intrebe mereu: De ce? Cum funcționează asta? Ce problemă a acestei lumi vreau să rezolv?

Cine sau ce vă inspiră în carieră?

Mă inspiră elevii mei și faptul ca vreau să progresez constant pentru a-i putea pregăti pe ei cât mai bine.  Eu sunt aici datorită lor și pentru ei.

Ce vă place să faceţi în timpul liber?

Îmi place să citesc cărți despre istoria matematicii și despre psihologie și să mă plimb împreună cu soțul meu cu cainele nostru (Thales) prin natură.