Alina Rădeanu

Înainte de a fi profesor, fiecare dintre noi este în primul rând un om cu suflet frumos. Povestiți despre dumneavoastră.

Sunt profesor de biologie la Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” din localitatea Moldovița, județul Suceava, absolventă a Facultății de Biologie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Am o experiență în învățământ de 6 ani și 11 luni, anterior lucrând ca microbiolog într-un laborator de control al produselor agro- alimentare.

Îmi place să lucrez în educație. Aici, pot spune, m- am descoperit pe mine, alături de elevii mei, mi-am descoperit curiozitatea de a explora spiritul uman, ambiția de a sparge granițele dintre biologie(știință exactă) și științele umaniste, prin găsirea unor corespondențe între concepte biologice și diverse expresii artistice, creații literare; mi-am descoperit spiritul autodidact și dorința de a fi de folos elevilor mei, îndemnându-i mereu să se descopere și să se formeze ca ființe complete. Pe cât posibil, abordez conținuturile ce urmează a fi predate într-un mod transdisciplinar, pentru a forma atât competențe specifice disciplinei cât și competențe sociale: gândire critică, creativitate, pentru a le forma gustul pentru cultură și frumos. Consider că abordarea transdisciplinară, sistemică, reprezintă un atu în dezvoltarea cognitivă și psiho- emoțională a elevilor deoarece îi îndeamnă să caute conexiuni, interrelații între discipline și astfel să- și formeze o viziune de ansamblu asupra lucrurilor.

Ce pot să mai spun despre mine: îmi place să citesc, să scriu, să observ natura, îmi plac detaliile și sunt foarte atentă la acestea ( uneori prea atentă 😊), îmi plac oamenii calzi, onești, cu energie pozitivă, îmi place primăvara, să călătoresc prin pagini și cuvinte sau pe plaje și cărări de munte, prin orașe interioare sau exterioare.

Într-o lume în care informația este la un click distanță, care (mai) este rolul școlii?

Consider că școala trebuie să arate elevului distincția între informație și cunoaștere, să formeze comunități umane în care comuniunea , respectul de sine și de ceilalți să fie valori ce clădesc caractere.

Într-o lume în care informația este la un click distanță, școala formează oameni deschiși către cunoaștere. Te poți informa despre starea vremii, politică, în sensul de a cunoaște niște date, însă, pentru a înțelege ce se află în spatele acelor date, pentru a înțelege mecanismele care au dus la acele finalități trebuie să ai o bază de cunoștințe, o gândire critică cu care jonglezi informația. Mi- a plăcut foarte mult cartea lui Jacques Maritain “O filosofie a educației”, unde se vorbește despre cucerirea libertății interioare prin acces la cultură ca formă de cunoaștere/autocunoaștere și reziliență. Acesta este rolul esențial al școlii.

Care este principala dumneavoastră trăsătură de caracter?

Onestitatea.

Dar una sau mai multe trăsături de caracter pe care ați dori să le îmbunătățiți?

Sunt o persoană destul de emotivă, aici am de lucrat cu mine.

Ce vă determină să dăruiți altora din timpul dumneavoastră liber?

Aș spune bucuria de a dărui și, totodată, bucuria de a primi înzecit din energia și entuziasmul elevilor.

Cum motivați elevii pentru a învăța?

Cred în ei!, și asta contează foarte mult. În altă ordine de idei, în predarea biologiei, mă interesează ca elevii mei să ajungă la învățarea de profunzime prin înțelegerea mecanismelor de funcționare a lumii vii. De asemenea, încerc să leg conținuturile științifice de pasiunile lor pentru o mai mare relevanță a învățării și să diversific metodele de predare/învățare, iar o stategie care a câștigat teren și este iubită de elevi este flipped classroom- clasa răsturnată.

Vă implicați în activități extrașcolare/extracurriculare, le considerați relevante în dezvoltarea elevilor?

Atunci când sunt gândite cu sens și substanță, au o mare relevanță atât în dezvoltarea cognitivă cât și în cea psiho- emoțională a elevilor. Îmi place să proiectez astfel de activități, mai ales în sfera umanistă, îmi umplu și un gol al meu, acela de a nu fi dat la Litere. Am creat două proiecte la care țin foarte mult: înființarea trupei de teatru Fragmentar și clubul Ambasadorii Frumosului. Am pornit de la nevoile elevilor de a se exprima, de a-și identifica emoțiile, de a se juca învățând…și le- a plăcut! În cadrul clubului am avut activități precum: teatru senzorial- labirint, atelier pictură botanică, dezbateri, etc.

Ați avut sau aveți un model în viața reală? Dacă da, ce ați admirat la persoana respectivă?

Am avut mai multe modele, oameni cu care m- am intersectat și de la care am învățat, un fel de miracol al întâlnirilor, cum ar spune Andrei Pleșu.

În primul rând mama, apoi profesoara de română din liceu, doamna Mariana Samoilă, care mi-a deschis apetitul pentru cultură. Țin minte că am avut ca temă vizionarea unei piese de teatru apoi scrierea unei cronici- a fost o altfel de temă. O mătușă de la care am învățat să privesc frumosul, un fel de “la joie de vivre.“ De la fiecare am luat câte ceva, ce s-a potrivit conformației mele lăuntrice.

Ce nu vă place să faceți deloc?

Nu îmi plac lucrurile șablonizate și birocrația fără noimă.

Care este deviza după care vă ghidați în viață?

“Esențială este direcția spiritului! Aceasta trebuie să fie bună, sănătoasă, dreaptă.“    – Z.D. Bușulenga